Fructele de cacao sunt culese pe parcursul întregului an, dar principalele recoltări se fac după sezonul ploilor. Fructele se sparg, iar boabele de cacao sunt scoase împreună cu pulpa, lăsându-se la fermentat. După fermentare, boabele de cacao sunt uscate timp de aproximativ cinci zile. În timpul uscării din ele se elimină apa și se formează bine-cunoscuta aromă de cacao. După aceasta boabele de cacao ajung la producătorii de ciocolată din toată lumea, unde sunt curăţate şi prăjite în cuptoare speciale. Stratul exterior al boabei este eliminat, iar din miezul rămas se face ciocolata. El se macină și se transformă într-o pastă numită „lichior de ciocolată”, care este în continuare presată, bine amestecată cu zahăr și alte ingrediente, la anumite temperaturi, pentru ca în final să devină ciocolată. Este nevoie de câteva sute de boabe procesate pentru a produce o jumătate de kilogram de ciocolată.

La nivel industria,l se pisează doar miezul de cacao, singurel este zbrobit şi amestecat până se transformă într-o pastă. Din pasta aceasta, numită şi lichior de cacao, este extrasă grăsimea, cunoscută ca şi untul de cacao. Pornind de la lichiorul de cacao şi untul de cacao, mai adaugăm zahăr şi vanilie şi se obţine ciocolata amăruie, dacă îi mai presărăm şi lapte praf iese de o ciocolată cu lapte, iar dacă din mixul acesta facem abstracţie de lichiorul de cacao iese o ciocolată albă. Din păcate, în secolul vitezei, se folosesc şi aditivi ca lecitina pentru a dau un gust mai fin, grăsimi vegetale hidrogenate pentru a înlocui untul de cacao sau alternative pentru lapte ca lapte praf sau lapte condensat şi pentru zahăr sorbitol sau malitol